Business sau sanatate

de

Spuneam intr-un articol referitor la marathon ca oricine poate face acest lucru – sa alerge un marathon! Cred cu tarie in ceea ce spun si, pentru ca se vorbeste destul de mult de leadership prin puterea exemplului, voi lua cazul personal in discutie.

Inainte de asta, insa, as vrea sa ofer cateva raspunsuri urmatoarei intrebari:

De ce ar vrea cineva sa alerge un marathon?

  • Pentru a avea o inima sanatoasa si un corp sanatos acum si peste 10, 20 sau 30 de ani (se spune ca cine alearga un marathon sigur nu va experimenta un infarct de miocard).
  • Pentru a se simti plin de energie si vitalitate, cu pofta de viata si placere in fiecare zi
  • Pentru ca este un lucru extraordinar, la nivel conceptual (se spune ca cine alearga un marathon poate realiza orice isi propune).

Si acum, sa ma intorc la exemplul personal. Toti cunoscutii mei spun: « tu ai facut sport toata viata, altii … »! Asa este! Ceea ce vreau sa spun e faptul ca nu am facut niciodata sporturi de anduranta – efort de intensitate medie pe durate lungi de timp. Fotbal, lupte, fitness, karate. Asta am facut. La scoala, probele preferate erau cele de sprint (uneori nu doar la sport). Am inceput sa alerg in urma cu 4 ani, din aceleasi motive din care ar face-o majoritatea oamenilor asemeni mie: viata de birou sau masina, lipsa miscarii, nivel de energie scazut etc . Alergam de doua ori pe saptamana, dimineata la sapte, reprize de 15 minute (cu pauze din 5 in 5 minute) dupa care eram epuizat mai ceva decat la sfarsitul marathonului. Alergam fara niciun Dumnezeu. Credeam ca nu e mare filozofie. Si nu e! Mare. Dar e un pic de stiinta! Alergam impreuna cu cel mai bun prieten al meu si era mai usor. Treptat am ajuns sa crestem durata (si distanta, evident) alergarii pana la 30 de minute. In urma cu trei-patru ani aveam o admiratie deosebita pentru oamenii (unii mult mai in varsta decat mine) care alergau doua ture de lac Titan – cam opt km. Ma intrebam daca voi putea vreodata sa alerg 10 km fara pauza. Mai mult: eram si putin dezamagit de numarul extrem de mic de calorii ‘’arse‘’ intr-o jumatate de ora de alergare. Asta a durat pana in februarie 2010. Atunci l-am intalnit pe Daniel Lixandru care mi-a spus cam aceleasi lucruri pe care le sustin si eu acum: poti face acest lucru, ai nevoie de hotarare, o metoda de antrenament si perseverenta, disciplina, etc.

Citisem pana atunci avantajele pe care le are un om care alearga un marathon si pe care le-am enumerat mai sus. Nu ma gandisem ca as putea si eu. Daniel a starnit microbul care a inceput sa lucreze. Si am inceput – martie 2010 :

  1. antrenamente mai frecvente si mai lungi, dar tot fara niciun Dumnezeu
  2. discutii cu cei apropiati despre intentia (deocamdata) mea
  3. documentat si citit despre subiect.

 Reteta este relativ simpla:

  • gandeste pentru distanta
  • antreneaza-te pentru distanta
  • alimenteaza-te pentru distanta

Doar concentrandu-ma pe proces si deja rezultatele au inceput sa apara: distanta si perioada alergata cresteau, caloriile ‘’arse‘’ erau mult mai multe, corpul incepea sa se simta si sa arate cum imi doream.

Pe la jumatatea lui iulie realizasem doua lucruri esentiale: anuntasem majoritatea persoanelor din anturaj despre (deja) obiectivul meu si finalizasem documentarea.

Am identificat metoda de antrenament si alimentatie care m-a convins cel mai mult (Stu Mittlemann) si, pe intai august, in prima zi de concediu, am inceput programul de antrenament de 12 saptamani pentru marathon.

Doar ca informatie pentru cei care cred ca e important (pentru mine nu mai era): desi eram deja la greutatea optima (79 kg la 1,78 m) am devenit si mai suplu cu 6 kg in tot acest proces (fara a avea acest obiectiv). Tot ca informatie: o sesiune de alergare de o ora si douazeci de minute, in ritm usor spre moderat, ‘’arde‘’ cam 1100 calorii.

Si a venit 17 octombrie 2010. Am descris intr-un articol pe www.dorumircea.ro cam ce a insemnat ca experienta. Tot pentru amatorii de cifre: 42,195 km alergare, 4 ore si 15 minute, 3600 calorii ‘’arse‘’, 2,5 litri apa consumati in timpul cursei si un sfert de mar. Fara celebra incarcare cu carbohidrati din saptamana sau ziua anterioara. In dimineata marathonului: 6 oua crude de prepelita si 2 linguri de polen crud (cu 1,5 ore inainte) plus 0,5 litri apa.

Dupa marathon: dus, urcat in masina si plecat la Brasov unde aveam invitati la masa (fusese ziua mea de nastere in 14). A doua zi, dimineata, intors la Bucuresti la birou. Febra musculara cat dupa o zi de plimbare pe munte, sau dupa un meci de fotbal.

Cam atat!

Concluzie?

Pot eu, poti si tu, poate oricine!

Daca motivele de la inceputul articolului iti par suficiente pentru a incepe, cauta metoda si da-i bataie!

Pot consilia pe oricine in acest sens si garantez ca la Bucharest City Marathon 2014 vom fi mult mai multi.

 

comments powered by Disqus
×

Newsletter

Ca sa stii in permanenta ce este nou in materie de pregatire pentru business si vanzari, fara sa pierzi ore intregi cautand articole sau carti, te invit sa introduci adresa de e-mail si vei primi saptamanal newsletter-ul nostru. Multumesc.

Nume
Prenume
Email